ieși în plm.
La muncă în Europa
Mă tot lovesc de diverși Gigei(se poate citi și Patel) care se plâng că „nu mai e ce-a fost” în străinătate și că preferă să nu plece sau să nu MAI plece decât să dea kicks.
După aproximativ 3 ani de locuit și muncit în Londra, concluziile mele vis a vis de o mare parte din români și munca lor sunt următoarele:
- Românii de cele mai multe ori au mentalitate de sclav. Ajung în străinătate și acceptă orice pentru un pol de bani.
- Nu știu să-și negocieze salariu. Bacău merge la betoane pe 400 de euro pe lună și are senzația că l-a apucat pe dumnezeu de picior. Angajatorii s-au învățat că românii sunt un fel de utilaje care consumă foarte puțin. Același lucru s-a întâmplat și virtual, cu freelancerii. În general angajatorii fără experiență în online au senzația că România e offshore și că găsești developeri cu $300 pe lună.
- Mulți români nu vorbesc limba țării în care merg și nici nu-și dau interesul să o învețe. Mai mult decât atât, nu socializează, diferențele de cultură punându-și amprenta masiv.
- Nu sunt calificați în niciun domeniu și nici nu-i duce capul prea mult. Mai mult decât atât, sunt detașați de businessul pentru care lucrează, dacă ar putea dormi la muncă și salariul să meargă ar fi ideal.
- Au intenția de a-și însuși lucruri care nu le aparțin.
- Sunt necivilizați, cocalari.
