ieși în plm.
Cum au fost reorganizate magazinele Kaufland
A venit momentul, au zis, cei din managementul Kaufland. A venit clipa în care trebuie să le arătăm clienților ce putem și să aducem ceva nou în viețile lor de căcat. Hai să facem un labirint lipsit de sens din felul în care aranjăm produsele pe raioane.
Și așa managementul Kaufland a decis să angajeze o echipă de hipsteri creativi care asculta radio guerilla să se ocupe de reamenajarea tuturor magazinelor.
La semnarea contractului vine directorul Kaufland România împreuna cu CEO de la echipa de hipsteri creativi și se plimbă prin magazin.
– Uite, noi avem așezarea asta pe raioane de când am deschis, avem detergenți la detergenți, carne la carne, alcool la alcool, dar pula mea, ne-am cam plictisit, plus că tre să-mi justific și eu salariul, așa că hai să dăm drumul la treaba și să facem ceva cu adevărat creativ aici.
– Say no more, zise creativul. O să aducem aici cel mai tare hipster autist intergalactic pe care îl avem în echipa noastră de creativi și vom transforma magazinele Kaufland in cea mai haotic-intuitivă versiune a lor.
Cei doi bat palma după care creativul șef se duce înapoi la birou și începe căutarea lui Lucian, hipsterul pletos rătăcitor.
Aparent Lucian lipsește de câteva luni, nimeni nu mai știe nimic de el de la ultimul proiect cu primăria Cotu Ciorii unde Lucian a pus bazele unui sistem informatic complex, pentru stimularea artiștilor din sat.
Directorul creativilor nu găsește altă soluție decât să o ia spre Otopeni și să zboare în Rain Forest unde Lucian de obicei și-o arde cu șamani.
După 9 zile de căutări împreuna cu secretara lui, ajunge la un trib și vorbește cu căpetenia tribului unde era și Lucian. Era de nerecunoscut, barbă, plete mari, ars de soare și niște pupile mai dilatate decât orbita ochilor. Flăcăul este venerat, are propria lui colibă și toate femeile din trib, este mâna dreapta a căpeteniei.
Directorul îl trage puțin deoparte și îi spune că trebuie să se întoarcă pentru un proiect cu Kaufland, la București. Lucian pare să nu înțeleagă mare lucru fiindcă era pe ceva heavy shit. Următoarea dimineață se lămuresc lucrurile și Lucian acceptă să se întoarcă în România pentru a începe proiectul.
Odată ajuns în garsoniera lui de 23 de metri pătrați de pe Calea Victoriei de la ultimul etaj, Lucian găsește din întâmplare în sertarul de lângă pat niște timbre și o sticluță cu pipetă și ceva lichid pe eticheta căreia scrie „disociativ puternic”.
Lucian se trezește la 8, bagă un timbru pe stomacul gol, bagă și 5 picături cu pipeta și pleacă spre birou. Ajunge pe la 12 și se apucă direct de treabă, la proiectul Kaufland.
Cum a ajuns acolo a aliniat toți angajații și a început sa mute rafturile. Așa s-a provocat haosul în care a trebuit eu astăzi să mă descurc, care nu are absolut nicio logică, nu cred că am văzut o așezare mai proastă vreodată într-un supermarket. E o bătaie de joc în gâții mă-sii.
La final directorul, angajații și creativii au aplaudat ca focile.
FMM Lucian și Kaufland.
am ras copios :))
Nici nu mai ai nevoie de timbre cand citesti un articol de genul :)))
Am crezut ca e vina mea, m-am certat cu angajatii de la toate Kaufland-urile „modernizate” din Iasi, pentru ca nu gasesti nimic nicaieri unde ar trebui sa fie, nu au sens, sunt amestecate categoriile intre ele, nici macar iaurtul nu era la lactate, ci era la un alt frigider, branzeturile in cu totul alta parte, carnea in 3 locuri etc